Muzica poate îmbunătăți experiența de lectură.
Muzica poate îmbunătăți experiența de lectură.
Materialele postate în acest site sunt protejate prin drepturile de autor.
În prezent, în România, dreptul de autor este reglementat prin Legea nr. 8 din 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată.
Notă: Materialele expuse pe site (cu sursele aferente), reprezintă punctul nostru de vedere. Prin expunerea acestora nu dorim să incităm la ură sau discriminare. Invităm ca fiecare cititor să își utilizeze propria percepție, intuiție și discernământ.
Vă mulțumim, vă dorim o survolare plăcută a articolelor postate pe site!
Colectivul de redacție.
Dragi cititori,
Luna iunie ne încântă în fiecare an prin bogăția neasemuită a sărbătorilor și evenimentelor astrologice care se înșiruie ca o salbă de nestemate. Din punct de vedere astronomic și astrologic sărbătorim solstițiul de vară; ne bucurăm de cea mai lungă zi a anului și intrarea oficială în vara calendaristică. De asemeni, are loc tranziția Soarelui din zodia Gemeni în cea a Racului.
Prin bunăvoință astrologului Rodica Purniche avem acces la informații documentate, rodul a zeci de ani de studii și practică astrologică; care aduc o nouă și inspirată perspectivă asupra evenimentelor care se derulează. Prin intermediul celor trei articole avem acces la informații deosebite, unice, care cu siguranță, prin parcurgerea lor ne vor transforma viața în bine!
Dragi cititori,
Așa cum am promis, continuăm seria de articole dedicate armonizării și ameliorării stării de sănătate care se realizează prin sunete și muzică. Data trecută prin bunăvoința autoarei volumului în curs de apariție ”Armonii Sonore”, am prezentat despre rolul muzicii bisericești; în acest articol vom prezenta despre rolul diapazonului, un mic instrument muzical cu o mulțime de surprize. De asemeni, autoarea prezintă o situație inedită în care a pezentat concret efectele diapazonului.
Dintre Purtatele de fete de pe Valea Târnavelor, cel mai spectaculos şi emoţionant dans este cel al fetelor de la Căpâlna. Ovidiu Bârlea în „Eseu asupra dansului popular românesc” include acest dans în clasa „jocului de grup alcătuit numai din fete”, citându-l pe folcloristul Ilarion Cocişiu, care întâlneşte acest dans în fostul judeţ Târnava Mare, între cele două războaie mondiale.O mărturie din 1789 atestă şi pe Valea Mureşului, în apropierea Orăştiei, acest dans. Într-o carte de poezii ungureşti, tipărită în 1789, Abraham Barcsay, vorbind de copilăria printre românii din această zonă, îşi aminteşte cu nostalgic de Bătuta fetelor române, care trebuie să fie similară cu cel cunoscut azi sub acelaşi nume.
Citește mai mult: Magia dansurilor românești - intermediari între sacru și profan - continuare
