Muzica poate îmbunătăți experiența de lectură.
Muzica poate îmbunătăți experiența de lectură.
Materialele postate în acest site sunt protejate prin drepturile de autor.
În prezent, în România, dreptul de autor este reglementat prin Legea nr. 8 din 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată.
Notă: Materialele expuse pe site (cu sursele aferente), reprezintă punctul nostru de vedere. Prin expunerea acestora nu dorim să incităm la ură sau discriminare. Invităm ca fiecare cititor să își utilizeze propria percepție, intuiție și discernământ.
Vă mulțumim, vă dorim o survolare plăcută a articolelor postate pe site!
Colectivul de redacție.
Dragi cititori, așa cum am promis, publicăm încă un articol foarte interesant care este și foarte de actualitate, referindu-se la perioada cuprinsă între 10 mai- 10 Iunie. Prin amabilitatea doamnei Astrolog Rodica Purniche avem acces la aceste informații deosebite, care vor ne vor ajuta foarte mult în perioada următoare. Așa cum se spune, un om prevenit valorează mult mai mult decât tone de sceptici.
Citește mai mult: Previziuni astrologice - informații deosebit de importante!
Dragi cititori,
Deoarece majoritatea pastelor de dinți din comerț conțin fluor cu efecte negative în special asupra creierului, postăm o rețetă naturală, ușor de făcut în casă care este accesibilă practic oricui. Recomandăm precauție dacă există alergii la unele din ingrediente. Nu se recomandă copiilor sub 3 ani.
Dintre Purtatele de fete de pe Valea Târnavelor, cel mai spectaculos şi emoţionant dans este cel al fetelor de la Căpâlna. Ovidiu Bârlea în „Eseu asupra dansului popular românesc” include acest dans în clasa „jocului de grup alcătuit numai din fete”, citându-l pe folcloristul Ilarion Cocişiu, care întâlneşte acest dans în fostul judeţ Târnava Mare, între cele două războaie mondiale.O mărturie din 1789 atestă şi pe Valea Mureşului, în apropierea Orăştiei, acest dans. Într-o carte de poezii ungureşti, tipărită în 1789, Abraham Barcsay, vorbind de copilăria printre românii din această zonă, îşi aminteşte cu nostalgic de Bătuta fetelor române, care trebuie să fie similară cu cel cunoscut azi sub acelaşi nume.
Citește mai mult: Magia dansurilor românești - intermediari între sacru și profan - continuare
