OGLINDA VIEŢII

Magia dansurilor românești…..  un vast  capitol  care se poate extinde pe mulți ani de studiu, interpretări și asocieri cu elemente ezoterice; este o comoară inestimabilă care ne trezește sufletul și mai ales, o verigă importantă a coeziunii noastre ca neam și țară.

 Astfel am considerat că prezentarea celor mai importante și reprezentative dansuri cum sunt:  Călușul, Ciuleandra, Purtata fetelor dela Căpâlna, Hora Românească… este suficientă (din perspectiva noastră, desigur), deoarece oferă multe elemente unice, pe care le aflăm după o temeinică incursiune în istorie, tradiții populare, în profunzimea sufletului poporului român.

Astfel, prezentăm anumite aspecte legate de simbolismul horelor într-o manieră originală. 

Gladys Victory

Vom detalia acum elementele specifice.

Hora este un dans tradițional care se realizează în cerc – cuvântul „horă” însemnând roată – cerc ce delimitează un spațiu sacru. Astfel, hora formează un cerc viu. Hora este una dintre cele mai vechi și complexe ritualuri care ține de cultul solar. Pentru noi, ca români, și nu numai, hora reprezintă factorul permanenței, al culturii din zorii istoriei până astăzi. Hora are o puternică încărcătură ludică, muzicală și magică, face parte din manifestarea cultului solar. Este o manifestare comunitar – etnică, de adorare a soarelui, la solstiții și echinocții în special.

Este dans stravechi, în care erau primiți cei mai curați oameni, având multiple valențe spirituale.

De altfel, în timpul dansului rotația dansatorilor crează vortexuri energetice cu un efect foarte special, a căror influență se întind pe o rază nedeterminată, generând efecte benefice, atât în dansatori, cât și în cei care îi pivesc. De altfel am simțit cu toții starea de încântare, bună dispoziție și veselie, de care suntem cuprinși atunci când participăm la aceste evenimente. Aceasta produce foarte rapid armonizarea profundă a ființei urmată de ameliorarea unor boli, afecțiuni socotite incurabile de medicina clasică. 

Până în zilele noastre se mai păstrează în cântecele care se interpreteză la horă trimiteri la vechea simbolistica. Exemplu: ”Asta-i hora mare”, pe care Sofia Vicoveanca a făcut-o celebra și prin glasul ei inconfudabil și trăirea de excepție.

”Asta-i hora mare, leac la suparare,
Cât am fost fatucă, o jucam cu toți pe luncă.
C-asta-i hora veche, joc fara pereche,
Hora-i din străbuni, pentru tineri și batrîni, măi.....

C-așa-i hora mare, lăsata sub soare,
O pastram în satu, cum ne-o fost pe lume datu.
O cinstim cu tății, moșii și nepoții,
Tineri și batrîni, da haidați oameni dragi și buni.”

Versuri preluate din repertoriul Sofiei Vicoveanca. ”Asta-i hora mare”

Iată încă un exemplu al transmiterii tradiției și obiceiurilor: 

”În plan spiritual, asemenea altor comunităţi, s-a dezvoltat un sistem de  credinţe, datini şi tradiţii legate de cultul soarelui. În dependenţă de acest cutumiar, se dezvoltă o mitologie solară, tot mai complexă şi mai sofisticată. În legătură cu cultul soarelui, Romulus Vulcănescu precizează: „Din relatările mitografilor antici, greci şi latini, despre daci şi daco-romani, ca şi din descoperirile arheologilor români, reiese că acest cult al soarelui s-a format pe teritoriul Daciei preistorice, înainte de etnogeneza dacă şi s-a dezvoltat după această etnogeneză la daci şi mai apoi la daco-romani, pentru a se menţine la protoromâni”. Sub influenţa migraţiei indoeuropene, cultul soarelui s-a îmbogăţit şi nuanţat prin spiritualităţi pre-, proto- şi române. Poporul român atribuie soarelui rosturi cosmice, terestre şi lumeşti.”

Unul dintre cele mai complexe şi semnificative rituri ce ţine de cultul solar este hora. Pentru noi, spunea G. Dem. Teodorescu „Hora reprezintă factorul de permanenţă al culturii române în necontenit proces de evoluţie, din preistorie până astăzi”. Nicolae Iorga a plasat originea horei în dansul kolobrismos-ului, pe scurt, al kolo-ului trac. Kolobrismos-ul are corespondenţe în tot spaţiul est şi sud-est european: koro-ul bulgar, kolesca sârbă, morovod-ul rus, colomeica poloneză, choreia greacă, hora românească.”

Anițescu Daniela

Fragment preluat cu acordul autoarei, din volumul în curs de apariție ”Armonii Sonore”