OGLINDA VIEŢII

România ne surprinde mereu atât pe noi, cei născuți pe aceste meleaguri, cât și oaspeții care ne vizitează, din alte colțuri ale lumii. De fiecare dată  (re)descoperim  o țară fascinantă, în care ritmurile vieții arhaice se păstrează cu farmecul și tainele sale, în fața asalturilor  cu orice chip și fel, al unei noi societăți așa zis ”moderne”, care ne îndepărtează deseori de natură și tainele sale…..  Un astfel de loc se află la mică distanță de Ploiești, urbea lui nenea Iancu, oraș recunoscut și internațional prin combinatele sale de prelucrare a petrolului, universitatea de profil și municipiu al județului Prahova.

Magia dansurilor românești…..  un vast  capitol  care se poate extinde pe mulți ani de studiu, interpretări și asocieri cu elemente ezoterice; este o comoară inestimabilă care ne trezește sufletul și mai ales, o verigă importantă a coeziunii noastre ca neam și țară.

 Astfel am considerat că prezentarea celor mai importante și reprezentative dansuri cum sunt:  Călușul, Ciuleandra, Purtata fetelor dela Căpâlna, Hora Românească… este suficientă (din perspectiva noastră, desigur), deoarece oferă multe elemente unice, pe care le aflăm după o temeinică incursiune în istorie, tradiții populare, în profunzimea sufletului poporului român.

În acestă expunere, colaboratoarea noastră (autoarea lucrării  în curs de apariție Armonii Sonore) va descrie câteva aspecte esențiale despre simbolismul horelor, urmând ca acest subiect să fie dezvoltat și în postarea următoare.  Gladys Victory

Simbolismul horelor

”  În străvechea Dacie sunt atestate de istorici existența așa numitelor ”universități” Zalmoxiene o echivalare în termeni moderni a locurilor(de obicei aflate în vecinatatea templelor) unde înțelepții vremurilor trecute  din teritoriul daco-getic predau științele vremii cum ar fi astronomia, astrologia, studiul plantelor și animalelor (botanica și zoologia din zilele noastre), matematica, medicina și bineînțeles muzica care avea un loc însemnat în acele vremi. Aici veneau, dornici de învățatură, bărbați din Europa, din îndepărtatul Egipt, cât și din zonele orientale pentru a se desăvârși în cunoaștere, pentru a primi o nouă învățatură, pentru a împărtăși la rândul lor din tainele meleagurilor îndepărtate de unde veneau.

Purtata fetelor de la Căpâlna

Dintre Purtatele de fete de pe Valea Târnavelor, cel mai spectaculos şi emoţionant dans este cel al fetelor de la Căpâlna. Ovidiu Bârlea în „Eseu asupra dansului popular românesc” include acest dans în clasa „jocului de grup alcătuit numai din fete”, citându-l pe folcloristul Ilarion Cocişiu, care întâlneşte acest dans în fostul judeţ Târnava Mare, între cele două războaie mondiale.O mărturie din 1789 atestă şi pe Valea Mureşului, în apropierea Orăştiei, acest dans. Într-o carte de poezii ungureşti, tipărită în 1789, Abraham Barcsay, vorbind de copilăria printre românii din această zonă, îşi aminteşte cu nostalgic de Bătuta fetelor române, care trebuie să fie similară cu cel cunoscut azi sub acelaşi nume.