Motto:„Atunci când vom afla misterele muzicii vom cunoaște misterul întregului Univers!” Autor necunoscut.
„Trăim într-un ocean de sunete care freamătă pe malul conștiinței noastre; ne străbat trupul, psihicul până în centrul ființei noastre…orice aspect al naturii pulsează în nesfârșite combinații vibratorii delicate și incomensurabil de complexe, de care de cele mai multe ori suntem apoape inconștienți.
Deși nu suntem foarte constienți de ele asta nu înseamnă ca aceste sunete, cu ritmurile lor specifice, cu înălțimile și armonicele lor nu transmit o multime de mesaje, direct catre subconștientul nostru. Toate vibrațiile, de la cele mai puțin perceptibile, până la cele mai evidente au efect specific asupra noastra la nivel emoțional, fizic, mental, în moduri foarte complexe, care sunt încă incomplet cunoscute. ” - Preluare dupa seminarul realizat de Jill Purce.
V-ați gândit vreodată că în fiecare clipă, fiecare celulă a corpului nostru „cântă”? Că fiecare dintre noi suntem o „orchestră” care emite sunete specifice complet diferite și unice, acestea fiind cu mult mai elevate decât semnătura codului genetic?!
„Spune-mi ce muzică asculți ca să-ți spun cine ești”….este o parafrazare a zicătoarei bine-cunoscute. Astfel, muzica pe care o ascultam, sunetele pure și elevate emise de exemplu de bolurile tibetane calibrate pe o anumită frecvență, sunetul delicat al diapazonului, emisia și audierea vocalelor asociate cu o concentrare adecvată ne transpun fulgerator într-o lume magică, foarte elevată și pură practic INSTANTANEU! Acesta este de fapt specificul muzicii terapeutice, spirituale: intrarea în rezonanță foarte rapid cu sunetele și armoniile binefăcătoare!
Aceste vibrații cu armonicele lor ne modeleaza gândurile, comportamentul, stările interioare, transpunându-ne în lumi paradișiace, conexe cu cele mai elevate vibrații din macrocosmos. În timp, „acordarea” noastră la aceste frecvențe elevate face să apară cu ușurină și destul de rapid (în funcție și de cât timp acordăm practicii) vindecări spectaculoase, transformări vizibile până și în planul fizic, stări spirituale de excepție pe care le putem trăi permanent sau evoca la dorință, toate acestea fiind perfect poșibile prin intermediul fenomenului de REZONANȚĂ.
Încă din cela mai vechi timpuri, din zorii umanității, sunetele emise de oameni au fost baza limbajului, întâi rudimentar, apoi din ce în ce mai complex și rafinat. În cadrul tuturor culturilor muzica și ritmul s-au foloșit în ritualuri pentru a uni oamenii în rugăciune, pentru a vindeca, a transmite ințelepciunea și valorile culturale.
Jill Purce, într-un seminar spune: „…aceasta datează de multă vreme, din epoca primitivă, pe când șamanii dansau și cântau în jurul ființei care avea nevoie de vindecare. De asemenea, comunități întregi participau la ritualuri de armonizare cu ritmurile naturii….”.
„De-a lungul mileniilor, oamenii s-au reunit și au cântat în grupuri în cadrul comunitățlor locale, iar aceasta se făcea pentru transformarea societătii. Este o mare oportunitate ca oamenii să redescopere ce au pierdut… vocile noastre… și oricine poate cânta, deoarece acestea au potențialități extraordinare.” Jill Purce-seminar
Să aducă ploaia, de exemplu(obicei care încă se mai practică în unele din zonele rurale ale țării noastre, de exemplu dansul Paparuda)
” Nu șovăiți nici o clipă să vă cultivați vocea, considerând-o cel mai frumos dar pe care vi l-a dat DUMNEZEU”. (R.Schuman)
Muzica, sunetul, au fascinat întotdeauna ființa umană fiind parte esențială a insăși umanității noastre! Astfel, în încercarea de a defini ceva atât de complex nu putem decât să oferim definții sărăcăcioase comparativ cu complexitatea ei! Muzica definește natura umană, dar nu numai. Sunt legende, cum ar fi de pildă cea a lui Orfeu, (la care am facut referire și în capitolul 1) care a coborât în lumea subpământeană pentru a-și regăși iubita, pe Euridice. Porțile acestei lumi a umbrelor erau pzite de un câine imens, monstruos, cu trei capete, numit Cerber. Acesta a fost domolit de sunetul duios al lirei lui Orfeu, care era conșiderat cel mai bun cântăreț al lumii antice din acea perioadă. Se spune că originea lui era zeiască, tatăl său fiind Apolo, zeul soarelui dar și al artei divin inspirate.
În zilele noastre s-a constat ca animalele au preferințe pentru anumite genuri muzicale. De obicei muzica clașică, liniștitoare intră în preferințele lor, pe când genuri ca heavy metal, hard-rok, etc. le face sa părăsească locul unde se ascultă acest gen de …„muzică, sau devin fie agreșive, fie apatice, refuzand mâncarea și în cele din urmă murind! Unii fermieri au pus în grajdiul vacilor sunete melodioase, armonioase. Efectul: producția de lapte a crescut semnificativ! Unele animale iși acompaniază stăpânul fie la pian, fie cânând o dată cu acesta! În concluzie, muzica face minuni! Nu numai animalele sunt melomane ci și florile, plantele în general. Plantele se ofilesc, ba chiar se usucă atunci când sunt supuse sunetelor dizarmonioase, perturbatoare, care nu au nimic în comun cu arta cântului. În schimb, la muzica compusă de marii și nemuritorii muzicieni cum ar fi Beethoven, Bach, Liszt, Schopin, etc. plantele cresc remarcabil, ba chiar își indreaptă tulpina și floarea spre sursa de unde provin sunetele. Se pare că lumea celor care nu cuvânta are o anumită înțelepciune firească, un al șaselea șimț, care le orientează spre armonii sublime, simț care la unii oameni s-a pervertit, nemaiexistând discernământ în alegerea audierii pieselor muzicale care în anumite situații perturbă grav ființa umană producand boli grave, incitând prin mesajele versurilor la acte de violență și sugestii morbide. În vechime, de exemplu în palatele împăraților japonezi erau aspru pedepșiți, chiar alungați din regat cei care indrazneau să cânte în incinta palatului anumite sunete muzicale conșiderate nefaste. Se considera că muzica menținea starea de spiritualitate și prosperitate a țării respective daca este armonioasa și binefăcătoare. Sunetele și muzica nepotrivite erau considerate aducătoare de nenorociri, prevestind sărăcirea, necazuri, molime atât familiei domnitoare, cât și a întregii țări.
Aceste observații, după sute, chiar mii de ani, sunt perfect valabile și in zilele noastre în țara noastră. Nu este deloc greu de observat unde a dus nebunia manelelor, a așa ziselor concerte ale sinistrei Lady Gaga, nume de gâsc în dulcele grai românesc!
Sau acele mixaje năucitoare pe care le făcea Viorica din Clejani și companionii, neavând pic de respect pentru frumusețea folclorului romanesc autentic, vechi de mii de ani, pe care s-a gasit chipurile, să-l mai îmbunatățească….
Din fericire, această îndopare cu gălăgie nu reușește să-i păcălească pe toți! Constat că sunt oameni care merg la concerte unde se audiaza piese celebre, în interpretări remarcabile ale artiștilor care și-au dăruit viata Mariei Sale MUZICA AUTENTICĂ! Se pot face multe cu un dram de bunăvoință, din partea canalelor mass-media, care ar catadicsi să promoveze și muzicienii autentici, care spun ceva sufletului unui om, și minții sale, care înalță, nu distrug! În schimb, pe aproape toate posturile găsim „Salam”, Copii de„aur”, „Minuni”, și… „Vijelii” promotorii genului sub-muzical numit manele, care iau cu impetuos asalt liniștea și reveria multora dintre noi. Unii spectatori, cu spirit și simț muzical au intrebat pe producatori de ce se axează cu obstinație chiar pe sus numitele genuri. Raspunsul: așa cere publicul! Oare? …mă întreb, când ei nici măcar nu catadicsesc să prezinte o alternativă, oricât de firavă, dar care să fie! Cine știe prin ce miracol mai scapă câte un concert, câte o muzică ce mai este și pe gustul nostru, nu al lor!
A încerca să definești muzica este practic imposibil. Putem, desigur, să o definim prin prisma conștiinței noastre umane, a nivelului de conștiință și deschidere a fiecăruia dintre noi.
Prezint o „definiție” a muzicii pe care am considerat-o profundă și adecvată.
Ce este muzica?
„Muzica este: ”o artă care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente şi atitudini” sau ” muzica este ştiinţa sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului şi armoniei”.Asadar ,muzica nu are o definiție anume, ci fiecare persoană îi dă muzicii propia definiție. Pentru unii, muzica poate însemna un mod de relaxare, o afacere, o artă ,un mod de evadare din viața cotidiană ,un prieten sau multe alte lucruri. Deci ,consider că de aici pleacă și eterna dispută dintre oameni pe tema genului de muzică pe care ascultă. Sunt de părere că, cei care ascultă, de exemplu, muzică clasică consideră muzica o artă și o privesc ca pe un lucru special și delicat, pe cand cei care asculta, de exemplu, manele consideră muzica doar un mod de distracție și o privesc superficial. De aici se poate trage și concluzia ca personalitatea omului se identifica într-o oarecare măsură cu genul muzical pe care-l ascultă sau că adevărații oameni culti se pot cunoaste foarte uțor, doar prin muzica pe care o ascultî. Oricum, cel mai important lucru despre muzica este ca ea transmite sentimente și stări. Așa cum zicea Platon, „muzica oferă un suflet universului, aripi minții, zbor imaginației și viată oricui”. Important e că viața fără muzică nu poate exista sau „ fără muzica, viața ar fi o greșeală..” Autor necunoscut.
Vom continua prezentarea. Vă mulțumim!
