Așa cum am promis, vom continua seria prezentărilor având ca temă compatibilitățile alimentare. Prin bunăvoința colaboratoarei noastre –nutriționist – vom înțelege astfel, dintr-o nouă perspectivă, cât este de importantă pentru o bună sănătate combinarea corectă a alimentelor.
”Asocieri indicate şi asocieri nerecomandate
Amidon- acizi
Digestia amidonului(cereale, cartofi), debutează în cavitatea bucală sub acţiunea amilazei salivare. Acizii împiedică acest proces.
Amidon- proteine
Proteinele necesită, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph acid impiedică activitatea amilazei salivare, care acţionează asupra amidonului într-un mediu alcalin(bazic). De exemplu, este de evitat, pe cât posibil, asocierea cerealelor sau cartofilor cu brânza, a pâinii cu iaurt sau lapte dulce.
Amidon- glucoză
Este o asociere între doua glucide cu timpi de digestie diferiţi. Nu vă grabiţi să asociaţi deci, cereale cu fructe!
Amidon-legume verzi
Legumele verzi nu favorizează, dar nici nu îngreunează digestia amidonului. Sunt însă recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, care ajută utilizarea ulterioară în organism a compuşilor rezultaţi din degradarea amidonului.
Amidon- apă
Apa poate dilua sucurile digestive, încetinind digestia amidonului. Totuşi, hidroliza amidonului necesită o anumită cantitate de apă, care ar trebui să fie deja disponibilă în ţesuturi, deci să parvină organismului în afara mesei propriu-zise, prin echilibrul zilnic sănătos(minim 1,5l/zi).
Amidon- lapte
Laptele necesită un mediu acid pentru a putea fi digerat, fapt care se opune degradării amidonului.
Proteine- grasimi
Grăsimile inhibă secreţia sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. De evitat această asociere, mai ales în cazul persoanelor obosite.
Proteine – legume verzi
Este o asociere foarte bună. De exemplu: branză albă cu praz sau ouă (nu maioneza care are grăsimi provenite din ulei) cu dovlecei.
Lipide – amidon
Este compatibilă asocierea grăsimilor cu amidonul, de ex. cartofi fierţi amestecaţi cu ulei sau unt usor încălzit, fulgi de ovăz sau alte cereale.
Lipide- legume verzi
Este o asociere recomandată.
Lipide- glucoză (fructoză)
Lipidele încetinesc absorbţia glucozei, care este una dintre cele mai rapide.(De aici şi folosirea ei ca substituent de hrană în urgenţele medico-chirurgicale, când este administrată intravenos). În acest context se recomandă evitarea smântânii îndulcite.
Respectarea compatibilităţii elimină posibilitatea autointoxicării
În cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declanşa fenomene de fermentaţie a glucidelor (generatoare de bioxid de carbon, acid oxalic, alcool- compuşi care produc balonări şi crampe abdominale, constipaţie şi diaree). Sau procese de putrefacţie a proteinelor (rezultând hidrogen sulfurat, acid fenil propionic, indol, scatol, alcooli, acid acetic – compuşi toxici pentru organism).
Aşa numitele regimuri omogene, bazate pe compatibilităţi alimentare, au darul de a uşura digestia, atât prin creşterea vitezei de absorbţie, cât şi prin diminuarea efortului organismului de a digera alimentele respective, precum şi de a suprima fenomenele fermentaţiei sau putrefacţiei intestinale. Se evită astfel producerea de toxine la nivelul tubului digestiv, prin a căror absorbţie are loc o autointoxicare progesivă a organismului, care poate genera diferite stări de boală.
În continuare, un tabel orientativ bazat pe respectarea compatibilităţilor din perspectiva regimului vegetarian ayurvedic.”
| Mic dejun | Prânz | Ora 17 | Cină |
| mere, pere, urdă cu unt | ouă, nuci, andive, ciuperci, salată de castraveţi şi lăptuci, salată de morcovi cu ţelină, ulei de măsline, şvaiţer | mere, stafide | iaurt, castraveţi, varză verde, praz, dovlecei, brânză albă |
| struguri proaspeţi, iaurt, piersici, măsline, varză | caşcaval, praz, ridichi, spanac, salată de varză roşie, morcovi, cartofi la cuptor | prune uscate, pesmet cu unt | fasole verde, ouă, napi |
| căpşuni, miere, piersici, caise, lapte bătut (kefir) | smântână, dovlecel, conopidă, salată de sfeclă roşie, orez, migdale | banane, smochine şi curmale | Ştevie, brânză de vaci, pere, varză roşie |
| mere, germeni de grâu | ouă, vinete, gulii | gutui | şvaiţer, mazăre |
CONCLUZII
În concluzie, fiinţele umane pot trăi cu hrana ovo-lacto vegetariană, sau numai vegetariană(vegană, raw-vegană). Acest mod de a ne hrăni ne asigură absolut toate nutrimentele necesare unei vieţi sănătoase şi împlinitoare. Este de remarcat faptul (din literatura de specialitate şi ca o mărturie personală), inclusiv cea a dr. Colin Campbell, că o dietă vegetariană vindecă boli considerate incurabile, doar eliminând proteinele de natură animală cu hrana vie!”
