Sunt multe definiții care se pot da unei nutriții corecte, sau nutriționismului în general. Din punctul meu de vedere și simplificand ,putem numi: „Arta de a ne hrăni corect, conform necesităților personale, în armonie cu natura”. Am inţeles parcurgand cursul de nutriționism că fundamentul unei diete corecte îl reprezinta proporţia justă, echilibrată a componentelor de bază: proteine, lipide, glucide, substanţe minerale, apa şi vitaminele. Ele furnizează energia necesară organismului dar au şi rol plastic, de reînnoire a ţesuturilor uzate, intervenind şi într-o serie de reacţii bio-chimice în organism. De asemenea, un loc aparte îl are diferenţierea alimentaţiei pe tipuri de afecţiuni, aflate în stadii cronice sau acute, cât și pentru categorii de vârstă și/sau regionale. Evident, sunt și alte criterii, dar aceastea sunt cele mai importante.
O carte celebră „STUDIUL CHINA4” scrisă de dr. Collin Campbell, un gigant al nutriţiei, arată că grupele de populaţie care au o dietă predominant vegetariană au o incidenţă mult mai mică la boli degenerative, tumori şi boli de nutriţie, faţă de categoriile de persoane care consumă carne şi derivate. Cartea „STUDIUL CHINA” a primit premiul CARTEA ANULUI 2005 din partea revistei VEG NEW MAGAZINE, fiind cea mai importantă carte care stabileşte legatura dintre dietă şi cancer! La inceputul anilor ‘80 existau două observaţii principale care sugerau relaţia dintre dietă şi cancer. În primul rând dieta vestică bogată (mai ales în carne şi grăsimi și săracă în fibre), era puternic corelată cu incidenţa cancerului de colon şi de sân.
În al doilea rând, la persoanele care migrau în zone unde se semnala un risc crescut de cancer (de diferite tipuri) se observa creşterea riscului de boala a zonei unde se mutau, indiferent de moştenirile etnice sau genetice. De ce a fost aleasă China?
În anul 1981, Academia Chineză de Ştiinţe Medicale a publicat un Atlas al Mortalităţii(din cauza) cancerului, raportat la anii 1973-75, analizând cancere din diferite regiuni ale Chinei. Aceste hărţi indicau cancerul ca fiind prezent în mod deosebit în anumite zone geografice. Rata în aceste regiuni era de câteva zeci, chiar de o suta de ori mai mare decât în zonele care indicau valoarea cea mai mică, observându-se în felul acesta o diferenţă imensă faţă de raportul aceloraşi rate de 1.5-2 din America. Rezidenţii acestor regiuni trăiau în aceeaşi zonă toată viaţa lor, consumau aceaşi dietă, unică şi specifică regiunii lor, fenomenul având loc invariabil, an de an. Dieta lor(săracă în grăsimi şi bogată în fibre şi alimente pe baza de plante) era în contrast evident cu dieta bogată în proteine animale a ţărilor occidentale.
Astfel, prin unicitatea sa „Studiul poate fi considerat Grand-Prix-ul în epidemiologie” spune New York Times. Prima parte a cărţii(4 capitole) vorbeşte despre problemele cu care ne confruntăm, prejudecăţi, soluţii. Celelalte părţi spulberă temerea cititorului grăbit că am avea de-a face doar cu informaţii de studiu ermetice, reci. Iată câteva dintre titlurile care incită la lectură: „Bolile abundenţei”(din lumea occidentală-obezitate, diabet, inimă, cancer), „Ghidul alimentaţiei corecte”(paşi spre schimbarea modului de a ne hrăni), „De ce nu aţi auzit aşa ceva până acum?”(interesele din spatele informaţiilor despre nutriţie cu care suntem bombardaţi prin mass media zi de zi).
În urma studiilor efectuate susţinute şi de o bază de cercetare riguroasă, ştiinţifică, dr.Campbell ajunge la concluzia pe care o ştiu de mii de ani populaţiile aşa zis „necivilizate” şi anume că omul are o structură fiziologică şi anatomică destinată hranei vegetariane(ovo-lacto). De altfel, multe grupări religioase, incluzând aici şi creştinismul de tip monastic ortodox, anumite grupări budhiste, hinduse, etc. au o dieta ovo-lacto vegetariană, sau exclusiv vegetariană. În occident şi chiar la noi în ţară ia amploare tot mai mult modul de viaţă, de hrană tip vegan sau raw-vegan, o alternativă firească, naturală la carnea şi subprodusele excesiv procesate, aditivate cu substanţe(potenţial) periculoase, al căror efect nu este încă suficient cunoscut.
Din discuţiile purtate şi studiile proprii, am ajuns la concluzia firească şi perfect logică, că dentiţia noastră nu este deloc asemănătoare cu a carnivorelor: canini lungi, care sfâşie prada, respectiv carnea, măsele foarte puternice care pot sparge oasele, iar intestinele sunt lungi la om şi ierbivore, spre deosebire de cele ale carnivorelor care le au foarte scurte. Acestă lungime demonstrează că omul a fost creat să consume o hrană ovo-lacto vegetariană, sau numai vegetariană, în intestin producându-se transformări specifice. Spre deosebire de ierbivore şi om, carnivorele au intestinele scurte. De ce? Dacă ar avea intestinele lungi, procesul de digestie ar fi mult mai lung, iar carnea, care ar sta atât de mult în intestine, efectiv ar intra în putrefacţie! Este uşor de imaginat ce se produce în intestinele fiinţelor umane care consumă carne, deseori chiar în exces!
Consumul excesiv al proteinelor de origine animală(în special carnea), o dietă dezechilibrată, asociată cu stress-ul şi îndepartarea de natură duce la îmbolnavirea populaţiei, la creşterea bolilor grave şi foarte grave(infarct, diabet, tulburări metabolice şi hormonale severe, cancer) la grupe tot mai extinse de vârstă, incluzând şi copiii care fac unele din aceste boli cumplite la vârste foarte fragede, situaţie care nu era prezentă în trecut! Acesta este un semnal foarte serios de alarmă care ar trebui să ne pună pe gânduri, şi apoi să acţioneze cât mai rapid, adecvat şi responsabil guvernele statelor, ministerele de resort(sănătate, agricultură, învăţământ), deoarece este o problema extrem de gravă care pune în pericol sănătatea şi viaţa unei mari părţi a populaţiei planetei! Lipsa voită de informaţie, tăcerea complice a mass mediei care nu prezinta mai nimic în acest domeniu, ţinerea „la secret” a modalităţilor macabre în care sunt tratate, injectate cu hormoni şi alte substanţe toxice animalele, doar pentru obţinerea de profituri cât mai mari, fără PIC DE REPONSABILITATE ŞI RESPECT pentru ele şi oameni arată foarte clar şi fără dubiu, pentru fiinţele umane inteligente, că primează alte interese, meschine şi josnice care nu au nimic in comun cu grija legitimă a celor care ar trebui să vegheze la sănătatea şi integritatea noastră!
Un aspect pe care l-am observat este faptul că în nici o dieta recomandată afecţiunilor diverse, nu se suplimentează consumul de proteină animală, în special carnea! Din contră, se reduce major, în special mezelurile, tocăturile, conservele, afumăturile. De aici întrebarea firească: dacă este aşa de benefică, de ce însuşi nutriţionismul clasic îi micşorează clar ponderea în majoritatea afecţiunilor, chiar şi în perioadele de convalescenţă? Nu am auzit de nici o dietă cu exces de proteină provenită din carne, care să fie recomandată cuiva suferind! Este de fapt logic: consumul energetic al organismului care descompune proteina animală în aminoacizi, pentru a putea fi absorbită, este foarte mare şi practic secătuieşte de puteri o structura deja slăbită, care trebuie să se refacă, nicidecum să mai piardă energie prin procese digestive anevoioase şi foarte costisitoare pentru corp.
Având în vedere aceste studii științifice, cât și observațiile personale(asupra cărora o să revenim săptămânal cu completari), rezultă, pentru ființele care au acces la aceste informații și sunt deschise la o noua abordare, o nouă înțelegere asupra rolului fundamental al alimentației în viața de zi cu zi.
În această perioadă, când ne confruntăm cu aceste îmbolnăviri cauzate și de Covid-19, dieta adecvată (preponderent vegetariană, deoarece laptele și derivatele formează mucus în exces), hidratarea corectă și consumul unor alimente și plante medicinale, fructe și miere pot avea/au efecte miraculoase, contribuind la o vindecare și recuperare rapide, deseori fară sechele.
Vom continua prezentarea, vă mulțumim.
