Vitaminele reprezintă un grup de substanţe organice naturale, destinate organismului, pentru realizarea unor procese metabolice esenţiale. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de organism, acesta trebuie să le primească printr-o dietă cât mai completă şi variată.
Vitaminele sunt grupate în doua categorii:
- Liposolubile: (A, D, E, K), acestea depozitându-se în ţesuturi adipoase şi în ficat;
- Hidrosolubile: (B,P, C) pe care organismul le foloseşte imediat, altfel se pierd prin urină.
Vitamina A (retinolul), alimente bogate în caroten(precursorul din care se sintetizează vit. A) sunt: ficatul, peştele, laptele, gălbenuşul de ou, smântâna, untul, frişca. Se mai găseşte în morcovi, carote, spanac, urzici, varză roşie, lobodă, salată verde, ardei gras, gogoşari, tomate, cireşe, piersici, caise, fragi.
Vitamina D (colecalciferolul) se găseste în: ficatul de peşte, laptele crud(mai ales în timpul verii), untul, frişca, smântâna, galbenuşul de ou, ciuperci, şi unele cereale. Vitamina D se formează la nivelul pielii, din provitamina care se găseşte aici, sub acţiunea razelor ultraviolete.
Vitamina E (tocoferolul) se găseşte în special în germeni de cereale, ouă, ficat, lapte, leguminoase uscate, ulei de floarea-soarelui, pâine neagră. Are un remarcabil efect antioxidant, rol important în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare şi canceroase, încetinind şi procesul de îmbătrânire.
Vitamina K (fitokinona), se găseşte în alimente de origine animală cât şi vegetală. Amintim sursele cele mai importante: ficat, făina de peşte, ouă, lapte, muchi, spanac, salată, urzici, mazăre, roşii, unele cereale. Vitamina K este sintetizată la nivelul intestinului gros al omului de către flora intestinală. Lipsa ei în organism duce la apariţia hemoragiilor.
Vitamina B1 (tiamina) se găseşte în alimente de origine vegetală, boabe de cereale, pâine neagră, leguminoase uscate, spanac, varză, conopidă, nuci, alune, drojdie de bere, ficat, inimă, galbenuş de ou. Vitamina B1 intervine în menţinerea funcţiei normale a sistemului nervos.
Vitamina B2 (riboflavina) se găseşte în drojdie de bere, albuş de ou, carne, peşte, ficat, rinichi, inimă, lapte, nuci, caise uscate, legume verzi, cereale, migdale, broccoli, spanac. Rolul ei în organism este de a mări acuitatea vizuală, stimulează creşterea şi funcţia de reproducere.
Vitamina B6 (piridoxina) se găseşte în ficat, rinichi, splină, creier, târâţe de cereale, varză, spanac, mazăre, nuci, avocado, banane, grâu încolţit, seminţe de fl.soarelui, mere, struguri, drojdie de bere. Rolul ei este foarte important, fiind necesară în creşterea şi menţinerea tuturor structurilor organismului. De asemeni participă la secreţia serotoninei şi a altor neurotransmiţători.
Vitamina B12 (ciancobalamina) se găseşte în ficat, rinchi, creier, ouă, lapte, fructe de mare, cereale. Are rol de protejare a celulei hepatice prin impiedicarea depunerii de grasimi la acest nivel şi este un important factor antianemic.
Vitamina P (citrina) se află în citrice, struguri, măceşe, varză, pătrunjel, fructe de pădure. Rolul sau este de a modera sângerarile gingivale şi echimozele. Are şi efect antiinflamator, antitumoral, antisclerotic. Intervine şi în buna funcţioanre a glandelor endocrine.
Vitamina PP (niacina) se găseşte mai ales în alimente de origine animala cum sunt: ficatul, rinichii, plămânii, creierul; cele de origine vegetala sunt: cereale integrale, ciuperci, arahide, drojdie de bere. Se poate presintetiza în organism din aminoacidul triptofan.
Vitamina C (acidul ascorbic) se află cu predilecţie în alimente de origine vegetală cum sunt: cartofi, varză, salată, spanac, patrunjel verde, măceş, coacăze, căpşuni, fragi, lămâi, portocale, mandarine, grapefruit, kiwi. În cele de origine animală o întalnim mult mai rar(lapte, ficat). Are rol în stimularea poftei de mâncare, rol antihemoragic, participă la apărarea organismului contra infecţiilor, anticancerigen.
