Așa zisa „protecție” formează un nou arhetip uman „Homo Stupidus”!
- Detalii
- Categorie: Umor | Portia de buna-dispozitie
- Autor: Victory Gladys
Muzica poate îmbunătăți experiența de lectură.
Muzica poate îmbunătăți experiența de lectură.
Materialele postate în acest site sunt protejate prin drepturile de autor.
În prezent, în România, dreptul de autor este reglementat prin Legea nr. 8 din 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată.
Notă: Materialele expuse pe site (cu sursele aferente), reprezintă punctul nostru de vedere. Prin expunerea acestora nu dorim să incităm la ură sau discriminare. Invităm ca fiecare cititor să își utilizeze propria percepție, intuiție și discernământ.
Vă mulțumim, vă dorim o survolare plăcută a articolelor postate pe site!
Colectivul de redacție.
Întotdeauna există o cale de a ne îndrepta! Primul pas este să devenim conștienți de faptul că greșim și pășim pe o cale strâmbă. După acest fundamental pas, această ”trezire” ne va conduce treptat, cu eforturi adecvate și încununate de succes spre calea luminoasă a îndreptării.
Sunt multe definiții care se pot da unei nutriții corecte, sau nutriționismului în general. Din punctul meu de vedere și simplificand ,putem numi: „Arta de a ne hrăni corect, conform necesităților personale, în armonie cu natura”. Am inţeles parcurgand cursul de nutriționism că fundamentul unei diete corecte îl reprezinta proporţia justă, echilibrată a componentelor de bază: proteine, lipide, glucide, substanţe minerale, apa şi vitaminele. Ele furnizează energia necesară organismului dar au şi rol plastic, de reînnoire a ţesuturilor uzate, intervenind şi într-o serie de reacţii bio-chimice în organism. De asemenea, un loc aparte îl are diferenţierea alimentaţiei pe tipuri de afecţiuni, aflate în stadii cronice sau acute, cât și pentru categorii de vârstă și/sau regionale. Evident, sunt și alte criterii, dar aceastea sunt cele mai importante.
Dintre Purtatele de fete de pe Valea Târnavelor, cel mai spectaculos şi emoţionant dans este cel al fetelor de la Căpâlna. Ovidiu Bârlea în „Eseu asupra dansului popular românesc” include acest dans în clasa „jocului de grup alcătuit numai din fete”, citându-l pe folcloristul Ilarion Cocişiu, care întâlneşte acest dans în fostul judeţ Târnava Mare, între cele două războaie mondiale.O mărturie din 1789 atestă şi pe Valea Mureşului, în apropierea Orăştiei, acest dans. Într-o carte de poezii ungureşti, tipărită în 1789, Abraham Barcsay, vorbind de copilăria printre românii din această zonă, îşi aminteşte cu nostalgic de Bătuta fetelor române, care trebuie să fie similară cu cel cunoscut azi sub acelaşi nume.
Citește mai mult: Magia dansurilor românești - intermediari între sacru și profan - continuare